54 nuanţe de cenuşiu


Până acum nu am citit niciun poet 100% normal la cap, dar am mai întâlnit pe câte unul mai ciudat, cât despre Liviu Alexa aş putea spune că este la fel de bun ca prima sa poezie: Din neamul curvelor din care vin” parte a volumului-concept <<Vulvonerabilitate>>, pe cale de a se tipări şi pe care îl recomand, dacă veţi fi interesaţi de poezia erotică modernă.

Dacă nu sunteţi interesaţi, probabil veţi deveni curioşi să-l lecturaţi după ce veţi da cu ochii şi mintea de coperta cu două feţe” concepută pentru acest volum.

Prima faţă conţine un titlu ce sugerează că ar exista o modalitate prin care se poate ajunge pe “culmile fericirii”, la care se visează atât, doar în câţiva paşi – nici ei întregi, valabili într-o versiune ce conţine o cifră cu zecimale: 3,5.

Cea de-a doua faţă” adoptă, cu ajutorul unei licenţe poetice, un titlul destul de straniu: Vulvonerabilitate” care se vrea cumva drept o replică pentru titlul din prima faţă, şi anume, că tipul acela de fericire este pe cât de greu de obţinut, pe atât de uşor atacabil, în toate părţile sale slabe, sensibile, defectuoase… vulnerabile (părerea mea, desigur).

Chiar dacă volumul conţine puţine versuri, L.A. reușește totuşi, să acopere un peisaj erotic în profunzime admirabil și într-o formă surprinzător de ușor de citit.

Aşa se face, că stările de descătuşare emoţională prin care trece tânărul nostru jurnalist sunt prezentate cu amănunte capabile să satisfacă acel tip de curiozitate indiscretă…

Nu voi reproduce aici întreg şirul de mărturii… dar câteva ar trebui desfăşurate pentru a încerca să desprind cumva sensul şi caracteristica mesajului său.

Fiecare poezie în parte este încadrată pe o singură pagină alături de o imagine aleasă de autor. Aici, sunt de părere că, fotografia, oricât de bună ar fi alegerea ei, nu ajută la formarea unei emoţii proprii, ci mai degrabă, impune un mesaj despre cum simte o inimă iubirea, fericirea, bucuria, dragostea, ura… limitând astfel libertatea  de a da forme şi sensuri, cititorul încercând să adapteze propria idee la imaginea oferită.

Deşi, cele ce urmează sunt scrise într-un stil atipic, mai puţin accesibil, cititorul nu va fi lipsit totuşi de mesajul de întâmpinare cu invitaţia de a pătrunde în încăperea interioară a trupului său, direct încălţat, intuind astfel, că acesta ar fi cel mai atacabil şi criticabil mod de a păşi peste trăirile sale secrete, amenajate special pentru conservarea şi păstrarea unui sine reprodus în nuanţe de gri, sau în vreo 54 nuanţe  de cenuşiu, aşa cum ne mărturiseşte chiar el, despre întreaga sa poezie:

“din toate poeziile mele răzbate un iz de cenușiu.

n-am scrisul luminos, îmi zic dezgustați puținii cititori.”

<singuri, dar împreună – ars poetica>

Cine se hotărăşte să intre, nu va atinge o carte, ci va atinge un suflet de om, pare să ne avertizeze încă de la prima întâlnire tânărul nostru poet:

Bine ai venit în mine. Nu te descălța, să lăsăm amabilitățile.

Știm de ce ai venit. Ai venit să vezi cum arată sufletul meu.

Poate abia la final, dacă crezi că au meritat exponatele,

doar atunci să îți dai jos albastrul de pe umeri.

Te doare urechea? Iartă-mă, la mine în suflet mereu bate vântul,

o să închid ochii doar pentru tine și doar pentru câteva momente.

…Pe măsură ce înaintăm în căutarea unei cât mai bune înţelegeri a dorinţelor sale ascunse şi a atingerilor indiscrete, ce îl fac să simtă atât de adânc amintirile, parcă nu îţi mai vine să rămâi încălţat, ci să mergi cu grijă, desculţ, printre toate aceste fragile  “exponate ale trecutului” său aranjate frumos de-a lungul timpului.

La stânga sufletului, intrăm abrupt în exponatele trecutului,

acolo unde viața a aranjat un frumos insectar cu fluturi.

La dreapta sufletului, am aranjat butaforia necesară unui magician al amorului,

așa cum mama mi-a spus încă acum o sută de ani că voi deveni.

Sunt măști și rujuri, iepuri albi și șobolani unsuroși,

foarfece pentru decupat mângâieri și un copac gonflabil cu 14 rădăcini.

Acesta? E un dulap, să trecem mai departe.

                                                              <Din neamul curvelor din care vin>

De acord, „să trecem”, însă nu înainte de a face un mic popas asupra poeziei în care îşi are originea titlul volumului: Vulvonerabilitate, ce apare ca un ecou al semnelor trupului, ca o articulare sexy a cărnii, ca o atracţie irezistibilă spre o călătorie plină de plăcere, în care doar o atingere profundă, sensibilă al unui “désir ardent” aş spune, faţă trupul celăluilat, va fi în stare să desluşească cu adevărat codul cuvântului la chair” – subiectul acestor scrieri până la urmă. Dacă greşesc, nu am să persist inutil. Găsiți voi cheia. Există întotdeauna o cheie pentru fiecare „dulap”.

„la chair” e substantivul cel mai sexy din limba franceză

fiindcă ei nu știu cum e ăla dor, le rămâne carnea.

în timpul cel magic când pun mâna pe carnea ta (eu, care știu

și franceză, și română,

știu ce e și dorul, și carnea),

sunt câteva secunde sparte

până te conving să intri în transa buzelor.

atunci, dacă nu ești ocupată cu mine și cu faptul că, în sfârșit, am timp

să fiu atent la rotundul întărit al sânilor tăi,

atunci începe călătoria.

atunci, doar atunci, mă poți omorî.

Mai departe poetul nostru rămâne cufundat în specificul subiectului său și oferă dimensiuni interesante pentru natura generală a creativității și particulară a sexualității şi iubirii aşa cum o simte sau cum îi place lui să o imagineze, să o viseze, să o atingă.

Lasă-mă, iubito, în noaptea aceasta

Urechea de pântecul tău să-mi lipesc

să șoptesc pruncului ce-i nenăscut încă,

să-i șoptesc cât de mult te iubesc.

Și mai lasă-mă, iubito, în noaptea aceasta

Gardianul viselor tale să fiu,

Și privindu-ți rotundul sânilor,

Îmbătat de parfumul coapselor,

Un poem de iubire să-ți scriu.

Lasă-mă, iubito, în noaptea aceasta

Să-ți spun că-i un fleac pentru tine munții să-i mut.

M-aș bate cu zeii de-ai vrea dimineață

Să-mi dai drept răsplată

Pentru noaptea întreagă

Un mic și tandru sărut.

Divulgarea sau expunerea prin scris, fără tabuuri, a formelor în care este trăită şi simţită dragostea, share-uită neapărat în socializare, nu este numai o modă, ci pare să fie o nouă eră, scriitori și cititori deopotrivă, în căutarea adevărului, a realității moderne cu toate feţele sale.

Social Media Love

mi-am șters țâțele tale din iPhone.

de fapt, te-am șters pe tine.

aveai, în afară de țâțe, și ceva zâmbete pe acolo.

de-acum, voi asculta ironiile prietenilor mei

ce-mi vor spune să mai beau un pahar și să nu dau download la amintiri,

ci like la votcă.

toți au câte o părere, toți vor să

te share după ce am vrut să te like.

la tot ce simt acum, fără tine,

la viitorul fără tine, vreau să dau undo

Astfel, libertatea sexuală, eliberarea sexuală, în poezia lui L.A., se pare că necesită atât dorință dar şi violență și ură. Veţi observa că în acelaşi tip de abordare deschisă nu scapă descrierii, nici câteva orgii sexuale, care, în afară de violenţa şi teroarea pe care o inspiră, îl ispitesc spre o inevitabilă confruntare dintre bărbatul din el şi proprii săi demoni, exprimându-şi pe de-o parte fobia faţă de trup dar şi dispreţul faţă de comportamentul spasmodic al unor semeni cu minţi bolnave, pe de altă parte.

Fetiş

Odată, am cunoscut un violator în serie.

Era un domn

ce scoteam din buzunar o batistă îmbibată cu un parfum original și le adormeam pe victime (…)

Amalgamul acesta de stări şi emoţii îţi poate arunca mintea în adâncă tulburătoare și înspăimântătoare căutare, imposibil de dus dincolo de bine și de rău, cu toate acestea, pare o certitudine că am citit unul dintre volumele izbitor de vulnerabile, din această primăvară…

Pe lângă griul-albăstrui de mai sus, nu uitaţi că în volumul lui L.A. mai sunt şi alte nuanţe de aflat, curate şi lirice: Nostalgia. Tristețea. Amorul. Păcatul. Dorul. Visarea. Indolenţa. Tandreţea. Iubirea. Răsfăţul. Tânguirea. Lacrima. Dragostea. Râsul. Dezamăgirea. Atracţia. Sărutul. Temerea. Durerea. Curajul. Patima. Ispita. Fericirea.Vulnerabilitatea… 

Din toate cele 54 de nuanţe-exponat, care exploreză sufletul poetului nostru până la finalul scrierilor, în colțurile sale cele mai întunecate, cele mai ocolite, cele mai arse… fiţi conștienţi însă, care din ele se află de fiecare dată în fața voastră.

Nu va fi greu de identificat. Fiecare exponat în parte poate fi atins, încercat asta în condiţiile în care, în foarte puţine locuri ţi se permite să atingi exponatele. Uşor, uşor, pe măsură ce le veţi simţi gustul, vă veţi elibera de apăsarea acelei nuanţe de albastru-cenuşiu, ce aţi simţit-o pe umeri până la ieşirea din încăpere… 

 Campania de susţinere organizată de  Blogal Initiative.ro. s-a încheiat!

Anunțuri

2 thoughts on “54 nuanţe de cenuşiu

    • Ma bucur mult ca te-am intalnit si pe aceasta pagina, cat despre autor si poezia sa, intr-adevar este o incercare reusita de a exprima in esenta frumusetea, placerea si intensitatea fanteziilor erotice…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s