Poți trăi singur într-o casă fără ferestre?


În viața noastră pot apărea o mulțime de situații care ne obligă să trăim în izolare, însă a trăi singuri într-o casă fără ferestre este posibil, pentru o anumită perioadă de timp, doar dacă asta reprezintă alegerea noastră. În plus, ca să putem rezista acestei provocări este necesar pe lângă acceptare să fim înzestrați cu mijloace de apărare împotriva forțelor contrarii care ne pot amenința la un moment dat existența.

Locuim singuri atunci când alegem singurătatea ca formă de separare de familie sau de partenerul nostru. Ne închidem în propria locuință sau deopotrivă în interiorul ființei noastre atunci când ne aflăm într-o situație specială, când ne dorim să trăim solitari sau ne simțim neînțeleși, însă pentru niciun motiv nu am putea trăi pentru totdeauna într-o casă fără ferestre, cu atât mai puțin atunci când avem o viață activă și ne simțim fericiți și împliniți.

Ar fi inutil să vorbim despre importanța naturală a omului de a trăi în natură, în aer liber, de a comunica cu lumea, de a concura în permanență cu ceilalți aflați în exterior sau despre eficiența existenței ferestrelor largi în casa noastră prin care să primim aerul curat, lumina naturală, soarele și asta mai mult decât o simte cineva într-un sanatoriu, de exemplu.

Ei bine, cu toate acestea, printre puținii curajoși care au acceptat provocarea lansată de cei de la Gealan de a-și acoperi ferestrele timp de o săptămână, trăind într-o casă oarbă, se află și Cristina Bazavan care își dorește să afle câteva sfaturi pe care să le poată lua în considerare atunci când va fi nevoită să trăiască singură în casa oarbă renunțând pentru o vreme la obiceiul zilnic de a simți viața în mod liber.

Mă gândesc să ofer câteva sfaturi utile Cristinei pentru ca viața să-i fie mai ușoară, însă pentru asta mă văd nevoită să mă las cuprinsă, măcar pentru o zi, de atmosfera acelor momente de „săptămână cenușie” în încercarea de a înțelege cum s-ar putea trece mai ușor peste timpul ce pentru mine înseamnă o îngrozitoare și imensă tristețe.

… sunt în camera mea joasă, dar spațioasă, cu mobilă clasică și bine întreținută. Lângă perete se află comoda de stejar cu sertare mari. Dintr-un sertar am scos două fotografii în rame de lemn sculptat, una cu un peisaj cald al mării scăldate de soare și alta cu un câmp imens de floarea- soarelui, pe care le-am așezat de-o parte și de alta a comodei, spre răsărit… îmi face foarte bine această sugestie a naturii… acolo se mai vede doar nișa ferestrei, pe care acum am acoperit-o cu o draperie mare de catifea de un verde stins… întunericul e deplin, deși nu suport lumina artificială, mai ales în plină zi, am nevoie neapărat să aprind lumina…

… în umbra din partea dreaptă a încăperii, spre locul de unde până adineaori pătrundea soarele și necondiționat aerul curat, 🙂 se află biroul cu laptopul meu, pe colț aveam un ghiveci cu crizanteme pe care l-am înlocuit cu unul cu plante rezistente la umbră și variații de temperatură, iar aici pe fotoliu, cum era și firesc, sunt eu… singură în contact cu neiertătoarea realitate petrecând o parte a timpului disponibil pentru mine.

… e duminică dimineața, îmi dau seama de asta după ora și data afișată pe ecranul laptopului pe care l-am și deschis, să văd cum e vremea… la ce bun? citesc câteva site-uri preferate… Nu pot deschide însă fereastra ca să respir puțin aer curat și nici ieși pe balcon ca să răspund invitației la fericire din partea soarelui ce stă ascuns acum cu întreaga lui măreție după draperia aceea grea

încerc să mă relaxez și așezată pe fotoliu deschid e-mailul în liniștea camerei… Să ieși un timp din ambianța în care ai locuit până acum, face bine… și îmi închei gândul în încercarea de a gândi pozitiv…

… îmi savurez liniștită cafeaua aburindă… de acolo se ridică parcă singurătatea, care evident astăzi reprezintă cu totul altceva decât se crede de obicei… în niciun caz opusul sociabilității. Ba poate că numai între oameni ai dreptul să te simți singur… Asta o poți trata ca pe un aforism suplimentar, neînsemnat, sau dacă ți se pare neadevărat dă-o de o parte ca atare.

… între timp caut ceva de citit… găsesc cartea „Singur și fericit”, de Cristina Rossi Morley și eseul lui Gerard Macqueron „Frumusețea de singurătate”… „Nimic nu ne îngreuiază mai mult existența decât credința noastră în Definitiv”… „Ne pierdem timpul rușinându-ne de greșeli, în loc să le recunoaștem și să ne refacem pur și simplu viața…” idei fundamentale… hmm… de unde am eu cărțile astea?

… de afară, ropote de ploaie răzbat până la mine în cameră ca o muzică îndepărtată în chip de sunete răzlețe. Nu văd cum plouă, dar măcar știu că e aceeași toamnă roșiatică de ieri… 

 … picuri de apă… ah! era să uit de peștișorii din acvariu… Recunosc, nu sunt vreo acvaristă în devenire, îmi plac mai mult „tăvile cu pește”, dar și peştii, ca orice alt animal terestru, au nevoie de un mediu de viaţă curat, iar acvariul este oaza mea de viață și bucurie din mijlocul pustiului, pe care, e hotărât, nu am să-mi permit să o neglijez. Pentru că nu am experiență în îngrijirea peștilor, am să citesc mai întâi un ghid de curățare a acvariului… nu înainte însă de a-mi pregăti ceva de mâncare… și uite cum dragostea pentru doi peștișori îți poate stârni curiozitatea pentru bucătărie…

… tuturor ne place plimbarea, iar o ieșire prin parc mi-ar prinde tare bine după o masă bună. Firește, nu o să am astăzi ocazia de a mă afla în fața acestei plăceri necesare, dar am găsit ieșirea din această situație, în colțul camerei, unde am așezat o bicicletă eliptică… Nu e nimeni în jurul meu care să mă intimideze, așa că, exercițiile mă vor ajuta să îmi consum energia într-un mod distractiv, mai ales dacă ascult și ceva muzică de pe un play list bun… Suspicious minds (E. Presley), In the dark (Dev), Talk that talk (Rihanna) etc. – sunt melodii dinamice care mă vor face să uit imediat de oboseală și stres.

… apropo de distracție… să nu uit de cea mai simplă plăcere, filmul… Ce ironie, cum de am găsit chiar azi „Casa Infenestrabilă”?.. A da, uite totuși ceva care merită revăzut: „The Loneliness of the Long Distance Runner” sau mai exact despre ideea filmului: singurătatea celui fidel principiilor sale morale…

… e liniște deplină, cred că ar trebui să merg la culcare… e ora patru… dimineața!? Nu știu cum a trecut acest timp… am aprins lampa de birou, am deschis blogul și am început să scriu despre ziua de azi…

Am notat totul despre cum m-am simțit în casa fără ferestre unde am încercat să mă destind pe culmile negre ale unui azi care s-a scurs cu totul altfel, dar într-un mod liniștit, în sensul că, nici singurătatea într-o casă fără ferestre nu poate reprezenta o teamă, pentru puțin timp te poți obișnui cu anumite gânduri, îți poți forma anumite obiceiuri, însă a trăi pentru totdeauna într-o casă oarbă… asta pentru mine capătă deja o formă de mare spaimă și nu m-aș bucura dacă m-ar contrazice cineva.

După această mic experiment, mi-am revenit destul de repede, în dimineața următoare când am deschis larg ferestrele spre vastitate, soare și lumină, sorbind din plin aerul curat … am ieșit numaidecât pe strada animată, aveam nevoie să-mi regăsesc sinele și pofta de viață…

Cerul începea să se însenineze și dinspre o margine de deal m-a întâmpinat un vânt rece, ca un salut de toamnă… În sfârșit mă puteam bucura de neîngrădita izbucnire a soarelui ce se pregătea să răsară în indiferența totală a firii.

casa fara ferestreO campanie B.I.

 

2 thoughts on “Poți trăi singur într-o casă fără ferestre?

  1. mai repede as accepta sa incerc… sa traiesc o saptamana in natura… fara sa intru deloc in casa… cort… sau alt adapost… (evident as incerca asta in perioada calda a anului…}

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s